Toţi trăim într-o mică sau mare măsură într-un glob. Al meu e de sticlă, şi încerc să îl înţeleg, prin tot ceea ce fac

miercuri, 15 iulie 2009

imagine de plictiseala

Cand e vacanta si nu ai ce face te prinde un sentiment de plictiseala puternic. Atunci, parca observand acestea ,fereastra te invita la ea.
Acolo albastrul de neatins al cerului parca te atinge si te face sa uiti de locul si timpul unde esti...o multime de ganduri si amintiri navalesc in mintea ta... privirea ti se muta apoi pe verdele crud si parca de vis care se iveste dintr-o mare de gri care il inghite treptat, treptat , si care inainteaza tot mai mult ,incercand sa puna stapanire asupra orasului.O cladire noua se inalta si afecteaza echilibrul aparent care parca exista intre cladiri si copaci.Mai incolo o mica vietuitoare nu este deloc deranjata de caldura care a domina orasul ci este foarte energica si vesela cautand ceva sa se hraneasca in apripierea unei banci unde probabil dimineata a stat cineva,insa acum este pustie.Aceasta imagine ma face totusi, sa ma gandesc la nenumaratele posibilitati care totusi rasar dintre norii aparent permananti de plictiseala intr-o zi de vacanta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

eu:D

Fotografia mea
Sunt o persoana extrem de optimista. Imi place albastrul si sa citesc carti. Sunt uneori foarte aiurita si oarba in ceea ce priveste persoanele din jur. am cosmaruri des si destul de puternice si asta uneori imi afecteaza starea de sprit.intotdeauna voi incerca sa nu il fac sa se simta prost cel de langa mine, dar nu reusesc tot timpul:)) cam atat.