Botic ud

Azi a iesit afara ca deobiei, in brate inca pentru ca e prea mic sa se plimbe. Si pentru ca era o zapada atat de frumoasa pe tufisuri, si el era atat de curios(era sa sara din brate) l-am lasat sa isi bage un pic nasul in zapada. A inceput sa o linga, si era foarte incantat de ea, de nu vroia sa se departa de adorata sa zapada. Cu greu l-am despartit si am intrat in casa. Dupa obisnuitul ritual deja, de fuga prin casa a inceput sa roada fotoliul. Probabil ca are un gust foarte bun de vreme ce lasa mancarea si jucariile lui, chiar si sosetele mele din gura, pentru a il roade. Dar astazi s-a enervat ,,sefa" si i-a pus ardei iute unde rodea. Mizu a observat ca mama lucra ceva la fotoliu lui dar nu s-a sinchisit prea mult si a continuat sa se joace cu mine. Dupa ceva timp s-a dus totusi s-a vada ce a facut mama acolo si a inceput sa roada. Dupa cateva secunde a inceput sa fuga, sa planga, si se uita la noi disperat. l-am dus la castronul cu apa poate se calma si dupa ce a baut toata apa, asta a si facut. Apoi a adormit, si vreo 2 ore a tot dormit. Desi imi e inca mila de el, nu pot sa nu rad de fata lui disperata. Astazi a fost o zi plina chiar si pentru el. Si totusi dupa tot ce s-a intamplat pana acum, cand s-a trezit a incercat sa traga din bibloteca o hartie si a tras dupa el o gramada de carti. sa nu uitam totusi faptul ca dupa ce l-a tras era foarte mandru de el a venit in fata biroului si in pozitie de sezi maraia sa il bag in seama, cand m-am uitat la el avea o fata vesela si dragastoasa. Dar cum sa mai certi asa un botic ud, care a indurat azi atatea?